Se întâmplă chiar acum, semnele sunt peste tot. Australia arde, la nici jumătate de an după ce Amazonul era mistuit de flăcări în cea mai mare catastrofă ecologică din istoria sa. Orașele sunt sufocate de noxe și de gropile de gunoi care capătă proporții pe zi ce trece. Alimente neconsumate, haine aruncate după câteva purtări și nesfârșite tone de ambalaje se adaugă zilnic la acest munte uriaș al consumerismului, în vreme ce săracii lumii – din ce în ce mai numeroși – supraviețuiesc cu greu într-o lume a paradoxului. Murim de foame și umblăm desculți, în timp ce gropile de gunoi gem de alimente și haine.
Dacă, acum 10 ani, schimbările climatice erau doar un moft al ecologiștilor, azi au devenit o urgență. Nu avem o altă planetă și nici un plan B. Ce putem face ca să ne salvăm, măcar în al 12-lea ceas?
Putem începe cu lucruri simple, cu schimbări în noi înșine și la noi acasă! Ne dă câteva idei Tatiana Dabija, manager al proiectului No PLANet B!, derulat de Asociația Serviciu APEL:
Planeta suferă, iar lucrurile par să scape de sub control, sub privirile pasive ale factorilor de decizie. Ce poate face omul de rând ca să oprească acest Titanic care se îndreaptă cu viteză spre aisbergul fatal?
- Departe de a fi ecologistul perfect, eu am început să lucrez în primul rând cu mine însămi. De câte ori sunt la supermarket și simt că mă ia valul cumpărăturilor, încerc să devin rațională: ”Dar oare chiar îmi trebuie lucrul acesta? Nu se va strica în frigider și-l voi arunca peste o săptămână, neatins? Dar ce e cu roșiile astea învelite în 3 ambalaje, nu mai bine iau eu din cele vărsate?”. La început e mai greu, însă în timp te obișnuiești și devine un automatism să te gândești la risipă și a consumului de ambalaje și înveți că e mai bine să fii zgârcit când vine vorba de ambalaje.
Bun, dar de multe ori e greu să calculezi cât vei mânca pe următoarea săptămână, iar ambalajele sunt de multe ori inevitabile.
- E adevărat, însă nimic nu ne împiedică să donăm alimentele, chiar dacă sunt la limita expirării, trebuie doar să ne preocupe și să acordăm puțin timp acestui lucru. Legat de ambalaje, lucrurile ar trebui să fie simple în cazul unui sistem de colectare și reciclare funcțional. Din păcate, nu putem vorbi încă de așa ceva și singura soluție, cred eu, e puterea exemplului. De jos în sus. Fac eforturi să selectez ceea ce arunc și până acum mi-a fost dificil să găsesc containere speciale pentru reciclare, deși stau în Capitală, lângă o piață în aer liber. Am observat însă că, recent, au reapărut pubelele pentru reciclare și sper ca populația să le utilizeze în aecst scop. Mă întristează să văd că mult gunoi este aruncat necorespunzător, sper ca oamenii să înceapă să folosească sacii de culori diferite pentru colectare selectivă sau containerele speciale. De bună voie sau după primele amenzi.
Crezi că noi, românii, suntem capabili, la nivel de populație, de o astfel de atitudine?
- Da, am observat că, în ultimii ani, românii dau semne că au devenit mult mai conștienți de amprenta pe care o lasă asupra mediului. Iar acest fenomen, care a depășit deja ca amploare ”gașca ecologiștilor”, are reverberații asupra mediului economic. Din ce în ce mai multe companii adoptă măsuri de reducere a impactului asupra mediului, fără ca vreo autoritate să le impună acest lucru. Ca și bunurile în sine, atitudinea responsabilă devine un element important de marketing.
Ce înseamnă „No PLANet B!”, titlul proiectului implementat de Asociația Serviciul APEL, partenerul din România al acestui proiect derulat în șase țări europene?
- E un joc de cuvinte, care ne spune, cu semnul exclamării, ceea ce cu toții știm deja: nu există o altă planetă care să ne primească prea curând și nici un plan B, în caz că planeta noastră nu mai rezistă. Așadar, e musai să mergem cu planul A, de reducere a impactului nostru asupra mediului și biodiversității. Suntem în al 12-lea ceas și atitudinea responsabilă nu mai e un moft, ci o necesitate.
Ce a făcut Asociația Serviciul Apel mai exact?
- Ca parte a acestui proiect finanțat din fonduri europene, în primăvara lui 2018 am lansat un apel de oferte pentru acordarea a 4 grant-uri în valoare totală de 154.000 de euro unor ONG-uri sau alte tipuri de organizații locale care derulează proiecte de conștientizare a opiniei publice privind impactul schimbărilor climatice. Și mai concret, cele 3 tematici ale finanțării au inclus ”orașe și așezări umane sustenabile”, cu focus la nivelul autorităților locale, ”modele de producție și consum sustenabile”, orientată către cetățeni și consumatorii individuali, și ”acțiune urgentă pentru combaterea schimbărilor climatice și a impactului acestora”, vizând politici locale, naționale sau europene. Am primit multe propuneri interesante și, ce-i drept, ne-a fost destul de greu să selectăm doar 4 dintre ele.
Ne poți da exemple concrete despre ce s-a făcut în acest interval?
- Sunt lucruri grozave care s-au întâmplat deja. Într-unul dintre proiectele finanțate, derulat de Terra Mileniului III în municipiul Roman și împrejurimi, au fost realizate o broșură cu sfaturi pentru combaterea risipei alimentare, un video explicativ și o aplicație pentru smartphone care să ne ajute să facem alegeri responsabile. În paralel, a fost dezvoltat un plan de acțiune de combatere a risipei alimentare în care s-au implicat administrația locală, magazine și restaurante, precum și un lanț mare de retail. Anul trecut, tot prin această finanțare, Asociația Semper Musica din Tecuci a implicat nu mai puțin de 42.000 elevi în aproape 7000 mii de acțiuni legate de protejarea mediului, precum ecologizări, plantări și sesiuni despre importanța reciclării. Numai în urma acestei competiții au fost colectate și trimise către reciclare 103 tone de hârtie, peste 10 tone de sticlă și peste 5 tone de saci cu PET-uri folosite.